Când te privesc… văd doar trandafiri!
O meditație despre iubirea trăită în fiecare zi, nu doar cu ocazia unei sărbători, și despre felul în care conștientizarea ei schimbă privirea asupra trupului, naturii și existenței.
O meditație despre iubirea trăită în fiecare zi, nu doar cu ocazia unei sărbători, și despre felul în care conștientizarea ei schimbă privirea asupra trupului, naturii și existenței.
Renunțarea la un drum care nu mai aduce împlinire devine un salt în necunoscut. Articolul urmărește iubirea, suferința, liberul arbitru și alegerea de a nu transforma viața celuilalt într-o povară.
A trăi acum nu înseamnă adrenalină sau distracție, ci conștiență deplină față de lumea interioară și cea exterioară. Iubirea și liniștea deschid întâlnirea cu adevăratul maestru interior.
O căutare a adevăratului sine printre alegeri, renunțări și drumuri dictate de destin. Practica iubirii rămâne reperul prin care sufletul încearcă să se recunoască.
O mărturisire despre pierderea centrului interior, imposibilitatea de a mai aparține lumii obișnuite și sentimentul că iubirea a lăsat sufletul suspendat între două existențe.
Iubirea este prezentată ca o nevoie vitală, asemenea aerului. Absența ei poate răni o viață, iar felul în care o păstrăm sau o alungăm influențează atât sufletul, cât și lumea din jur.