Simți că iubești… iubește și mai mult
Când iubirea apare, răspunsul propus este dăruirea fără măsură. Iubirea devine calea grea prin care sufletul se eliberează de limitele existenței și se întoarce spre originea sa divină.
Când iubirea apare, răspunsul propus este dăruirea fără măsură. Iubirea devine calea grea prin care sufletul se eliberează de limitele existenței și se întoarce spre originea sa divină.
Pornind de la povestea discipolului care ar deveni pod de piatră pentru iubita sa, articolul cercetează iubirea ca răbdare, jertfă, responsabilitate și legătură care nu dispare la prima încercare.
Un poem de iubire în care eul liric dorește să devină aer, vânt, apă, sânge și somn, pentru a înconjura ființa iubită și a-i dărui liniște.
Persoana iubită devine icoana sufletului și altarul prin care existența interioară se trezește. Articolul descrie o iubire în care imaginea celuilalt se contopește cu rugăciunea și divinul.
Iubirea neîmplinită poate arde sufletul mai adânc decât orice rană vizibilă. Rugăciunea, răbdarea și renunțarea la imaginea persoanei iubite încearcă să salveze trăirea fără a o transforma în ură.
Gelozia este privită ca posesivitate și teamă, nu ca dovadă a iubirii. Articolul cere relații construite pe libertate, sinceritate, respect și asumarea matură a legăturii emoționale.