O suferinta imensa produce iubirea atunci cand este neimplinita. Efectiv poate provoca sufletului arsuri, exact asa cum are pielea din cauza focului.

Este o durere asa de mare incat moartea este mai usoara decat ca sufletul sa sufere. Mai ales atunci cand esti constient, pentru ca traiesti la un alt nivel. Incerci din rasputeri sa tii piept acestei suferinte, dar fiecare zi roade din ce in ce mai mult… in loc ca ranile sa se vindece, devin tot mai adanci. Asta mai ales in cazul sufletelor pereche, care poate nu percep sau nu sunt constiente de aceasta legatura. Pentru ca nu poti riposta… nu ai ura in suflet, nu doresti razbunare, nu doresti sa cauti alt suflet din moment ce era totul pentru inima ta. Nu poti decat renunta la tine… si la lumea din jur. Pentru ca nu doresti ca persoana iubita sa sufere. Daca nu simte acelasi lucru… daca nu simte legatura cu tine, atunci nu mai ramane nimic de facut pentru viitor in acest sens. Stii astfel ca intr-o zi va trebui sa dispari in neant, oriunde in lume, numai sa nu mai existi in acel loc in care ai crescut la sanul iubirii. Golul din interior este la fel ca atunci cand lipseste o jumatate din tine.

Astepti sperand ca destinul sa iti mai ofere o sansa… desi simti ca acel moment este pierdut undeva in viitor… sau in trecut. Prezentul ofera doar suferinta si speranta. Inima arde asa de tare uneori incat este insuportabil… te sufoca acea caldura. Incerci sa respiri dar nimic nu te mai asculta… pana si gandirea o ia razna. Oare un suflet care nu a gasit rugaciunea inimii cum ar putea suporta? Sau poate ca nu ar suporta… ar alege chiar sinuciderea in acele momente.

Renuntarea pare ultima salvare… dar nu pentru ca vei scapa, ci pentru ca astfel vei provoca destinului tau un soc total, incercand in acest fel sa resuscitezi sufletul. Macar in acest fel vei fi in umbra… iubirea iti va arde sufletul, dar nu va mai conta din moment ce ai distrus toate sperantele, iar gandirea ai inecat-o in furtuna provocata de o schimbare pe care nu o poate concepe.

Dupa mine… potopul…

Poate e un act egoist, dar nu tu ai ales ceea ce s-a intamplat, ci ai fost obligat sa te adaptezi… culmea trebuind sa alegi tocmai ce ar ingropa sufletul. Orice… dar numai iubirea sa nu alegi… pentru ca iubirea nu este dorita… cel putin nu la un nivel asa de inalt. Dar daca nu vrei sa faci compromisuri, viitorul este ca o hartie alba, pe care vei scrie cu lacrimi de suferinta viata care iti este daruita… fie ca vrei sau nu. Nu te gandesti la o viata viitoare… pentru ca nimeni nu s-a intors sa iti spuna ca ea ar putea exista. Ramane aici si acum… dar in acest moment doar daca ai dispare instant ar fi o rezolvare.

Da… a iubi nu este usor… cu atat mai mult daca vei dori sa implinesti ceea ce simti… pentru ca suntem doar pioni in mana destinului, dar mai ales in mintea persoanei iubite, atat timp cat gandirea este stapana peste suflet.

Esti muritor… atunci nu iubi ceva muritor… iubeste divinul… iubeste pe Dumnezeu… iubeste orice altceva care nu are legatura cu omul… pentru ca altfel va trebui ca intr-o zi, daca nu se implineste ceea ce traiesti, sa simti cum iubirea iti arde sufletul…

Despre autor

Mihalcea Razvan Teodor a scris 78 articole pentru noi.

Autor al cartii "Inimi ale Iubirii" - pasionat de tehnologie, arta, fotografie - scrie articole care definesc si reflecta pasiunile sale dar si viziunea asupra existentei... Descarcă cartea „Inimi Ale Iubirii” - Inimi Ale Iubirii (9447 downloads)

Share Button