Da… ati citit bine, nu renuntati la trairea iubirii, nici chiar cand totul se darama in jurul vostru, nici cand fiinta iubita nu mai doreste sa fiti impreuna, nici cand tu insuti nu mai crezi in existenta iubirii.

Dumnezeu este Iubire…

Asa au spus toate religiile si asa au demonstrat si au aratat lumii intregi sfinti, creatori de religii, apostoli, discipoli… oricine a pornit pe drumul cautarii interioare.

Sa o luam cu inceputul… Toti am visat in adolescenta… baietii la fata pentru care cavalerii in vechime isi dadeau viata, fetele la Fat-Frumos pe cal alb. Vine un moment cand visul se indeplineste (nu ad litteram), fiecare ajungem sa gustam din nectarul iubirii. Unii traiesc mai mult, pentru ca sunt poate caractere sensibile, altii mai putin, pentru ca au o fire mai rece. Unii poate ca zic ca nu au trait deloc sau nu vor trai niciodata, dar iubirea se regaseste si in forme mai slabe de traire, sau poate sunt considerate chiar mai presus decat trairea iubirii fata de o persoana opusa (iubirea de parinti, tara, rude, chiar si fata de un obiect sau natura).

Ati ajuns la apogeul trairii ei… totul se schimba in viata voastra, culorile devin mai calde, natura va mangaie si va alina trairea, visele prind culori divine. Cei fericiti ajung sa traiasca pana la moarte asta, sau poate devine chiar o cale de eliberare pentru suflet. Altii ajung in timp sa renunte sau sa nu mai traiasca la fel de intens iubirea. Pe cei mai nefericiti la scurt timp destinul ii loveste crunt, daramand totul ca si cum ar fi fost un castel de nisip.

Aici apare la toti greseala… renunta nu doar la persoana (la imagine), dar si la trairea iubirii. Pentru ca e normal din moment ce au identificat iubirea cu persoana in sine. Eu vin si va spun acum ca Iubirea are o existenta in sine… se contopeste si se lasa manipulata de tot si toate… pentru ca exista in tot si in toate.

Dar mai vin si mai spun ceva: nu renunta nici macar la imagine, la persoana care ti-a daruit trairea iubirii. Multumeste-i toata viata pentru ca ti-a daruit cel mai frumos dar din existenta omenirii. Ti-a daruit calea prin care sa te eliberezi de suferinta.

Pare o utopie, dar pana nu traiesti si practici nu afli ce inseamna sa fii mai mult decat un simplu muritor. Astfel nu ai mai avea pentru ce sa suferi, daca iubirea e la locul ei indiferent de ceea ce ti se intampla in viata, daca ajungi sa vezi dincolo de existenta, sa vezi izvorul trairii.

Gusta iubirea si nu renunta la ea, nu schimba gustul ei prin ganduri, prin renuntare, pentru ca iubirea e dulce intotdeauna, doar noi ii dam un gust amar cand renuntam la trairea ei.

Destul pentru astazi…

Despre autor

Mihalcea Razvan Teodor a scris 78 articole pentru noi.

Autor al cartii "Inimi ale Iubirii" - pasionat de tehnologie, arta, fotografie - scrie articole care definesc si reflecta pasiunile sale dar si viziunea asupra existentei... Descarcă cartea „Inimi Ale Iubirii” - Inimi Ale Iubirii (10200 downloads)

Share Button
ro Română
X