Intotdeauna m-a fascinat imposibilul, ceea ce nu poate fi acceptat pentru ca totul este impotriva acelei realizari sau idei.
Destinul fiecaruia pare scris cu litere mari in viata asta, iar asa-numita libera alegere cu litere mici, de-o schioapa, pipernicite din cauza egoismului nostru, al faptului ca nu dorim sa ne asumam responsabilitatea. M-am intrebat de ce ar exista ideea de karma, de cauza si efect din moment ce toti dormim, nu ne-am trezit sufletul, deci nu avem cum sa fim responsabili pentru actiunile noastre. Dar asta inseamna ca cel care adoarme la volan sau bea pana uita de el si comite o greseala inevitabila, nu este raspunzator pentru faptele lui? Din moment ce ai primit informatiile ajutatoare pentru a te trezi, esti mai responsabil decat cel care nu le-a primit. Daca in viata ta ai avut ocazia sa te trezesti, ai primit informatii la care altii nu au avut acces sau nu le-au fost daruite, cu atat vei suferi mai mult, pentru ca de fapt ai fost avertizat asupra pericolelor, deci totul s-a facut pentru trezirea sufletului tau, pentru a suferi cat mai putin in viitor. Am adormit de multe ori pana acum, dar de fiecare data mi-am primit niste palme de m-am trezit brusc. Cu fiecare trezire am devenit mai alert, si sper ca acum sa fie ultima data cand ma mai trezesc, sa nu mai adorm nici macar o clipa. Am adormit de fiecare data cand am ales calea majoritatii. Dar se pare ca nu asta era directia, pentru ca de fiecare data, palmele au fost pe masura. Pot sa fug oricat de mult de ceea ce ma defineste, pentru ca intr-adevar sunt un om normal si mi-am dorit chiar sa fiu inconstient. Dar cand m-am trezit prima oara, am stiut inca de atunci ca nu mai am cale de scapare. Ca o sa fiu responsabil de fiecare alegere a mea, si mereu am ales trairea iubirii inaintea oricarei alte cai sau lucru. Multi au zis ca e implinire… dar de fapt este calea celor mai grele incercari.
De implinire nu poate fi vorba decat daca vorbim de implinirea destinului, dar pentru ca nu avem cum sa stim destinul decat dupa ce s-a intamplat, poate fi vorba doar de libera alegere, care este ca o poveste reala. Ajungi la un moment cand iei o hotarare care iti va marca viata ta, dar si pe a celor din jurul tau. Astfel inchei o poveste reala bazata pe un anumit subiect din viata ta, in care fiecare isi joaca rolul care i-a fost sortit. Finalul acestei povesti poate ca nu se incheie in acel moment, dar cel putin pentru acel capitol va fi finalizat. Se spune ca toti avem un destin inevitabil, care te urmareste toata viata. Dar se mai spune ca destinul are loc in functie de alegerile pe care le faci in viata, adica la fiecare alegere a noastra destinul se rescrie in functie de ceea ce alegem. Logic ca nu te mai poti intoarce sa alegi inca o data deci trebuie sa alegi bine in viata ta pentru ca nu mai ai a doua sansa. Acceptarea existentei lui Dumnezeu in viata noastra, implicit a iubirii divine si a regulilor care vin cu aceasta, sunt garantia ca alegerea noastra va fi pe drumul cel bun pentru suflet, acceptand in acest fel originea noastra divina si responsabilitatea care soseste cu aceasta conceptie. Astfel suntem responsabili cu totii pentru ceea ce se intampla la ora actuala cu pamantul si cu viata noastra. Putem sa dam vina pe divinitate, pe poluare, pe orice dorim noi, dar in final vom culege ceea ce am semanat. Iar noi nu am semanat decat foarte putina iubire in viata noastra, implicit nu vom avea parte decat de suferinta intr-un final. Pentru ca sufletului nu ii dam ceea ce are nevoie pentru a se trezi, deci mereu vom alege mai mult ceea ce este gresit, decat ceea ce ar fi bine pentru destinul nostru. Fie chiar si cu ideea reincarnarii, tot nu avem cum sa traim aceeasi viata de doua ori, deci tot trebuie sa alegem ceea ce este bine si etern, decat sa alegem ceea ce este trecator si murdar in viata noastra. Traieste-ti viata, dar traieste-o in rugaciune si credinta! Fa orice doresti in viata ta, dar sa fii plin de iubire, de constiinta existentei lui Dumnezeu. Liber oricum nu ai cum sa fii decat cand mori cu adevarat. Dar macar atunci cand vei muri, sa nu dormi, sa fii constient de ceea ce ti se intampla. Moartea poate sosi in orice clipa deci trebuie sa fii mereu alert si constient.
Eu am trait si traiesc o poveste reala… Finalul capitolului actual s-a lasat mult timp asteptat, pentru ca nu am dorit si nu doresc ca acest vis frumos sa se sfarseasca… dar nu depinde doar de alegerea mea. Speranta a prelungit agonia acestui vis, care poate a adus cele mai frumoase trairi, cu toate ca epilogul a avut parte de situatii cum doar in filme mai intalnesti. Probabil viitorul va da nastere unui nou inceput sau unui sir lung de asteptari si sperante. Dar pentru ca acest inceput nou sa aiba loc, va fi necesar ca actiunea generata de libera alegere fie intr-o parte sau alta sa aiba loc. Totul actioneaza pentru alegerea urmatorului moment, care intr-un fel a fost prevazut dinainte, pentru ca un moment nu poate fi prevazut decat cand esti schimbator, cand nu stii ce iti doresti de la viata. Eu nu imi doresc ca destinul sa ma invinga, decat daca nu mai exist pe acest pamant. Numai asa as putea fi invins. Pentru mine nu exista imposibil, ci doar lipsa de credinta. Daca am avea credinta cat un graunte de mustar… nimic nu ar sta in calea fericirii noastre. Singura arma a noastra impotriva destinului este renuntarea… In momentul in care nu iti doresti acel destin renunti la ceea ce destinul iti ofera in acel moment in functie de cauzele si efectele dinainte. Poate ca totusi asa a fost scris, dar cand esti constient macar ai placerea ca sa alegi tu in continuare, nu doar sa accepti ceea ce iti este daruit.
Astfel orice este posibil… imaginatia nu are limite…
