În ignoranța mea mereu am sperat că lumea va fi altfel, că lumea va alege lucrurile frumoase, care au valoare pentru suflet. Dar pe zi ce trece îmi dau seama că acesta e un vis pe care lumea nu îl dorește.
Lumea dorește ca sufletul să sufere, iar problema este că în acest fel toate sufletele suferă. Lumii întregi îi place suferința pentru că aceasta este starea pe care o știe de la începutul lumii. Extazul, fericirea sunt doar visuri pe care le trăiesc doar cei care apucă o cale religioasă, care îl caută și îl iubesc pe Dumnezeu. Iubirea nu este acceptată în lume, ci este privită doar ca un sentiment printre alte sentimente, mult prea banal, și se consideră că produce suferință pentru că nu se supune egoului oamenilor.
Dar în acest fel pentru mine lumea a pierdut, și pierde pe zi ce trece contactul cu divinitatea, cu ceea ce face sufletele noastre fericite.
